UNIVERSITATEA DIN ORADEA
 
Piata muncii – stare de fapt

      Integrarea României în Uniunea Europeana este principala determinatie globala care creeaza noile cadre de evolutie în societatea noastra. În actuala etapa respectarea normelor europene din diverse domenii ridica anumite dificultati de implementare. Domenii importante precum agricultura ori justitia au în perioada postaderare probleme majore cu absorbtia fondurilor (de coeziune) si de implementare a programelor.
      La fel precum majoritatea zonelor vietii sociale, piata muncii din România sufera în aceasta perioada modificari de esenta. Conventiile comunitare privind libera miscare a persoanelor în Europa produc mutatii majore si în acest domeniu. România a devenit o sursa ieftina de forta de munca (uneori calificata la cel mai înalt nivel) pentru statele occidentale din Europa. În ciuda tendintelor firesti de crestere a salariului în Romania aceasta tendinta se va mentine în conditiile în care este putin probabil ca nivelul general de trai din România sa cunoasca cresteri spectaculoase.
      Pe acest fond geopolitic si social piata muncii din România este caracterizata de o dinamica particulara. Principala amenintare ramâne în acest context exodul de specialisti, dar nu numai. Deficitul de forta de munca e deja resimtit si la nivelul de baza. Muncitorii calificati din constructii ori simpli agricultori cauta locuri de munca în occident. Ispititi de mirajul salariilor mai mari multi tineri prefera sa mizeze pe sansa si cauta sa se realizeze financiar si profesional fara a-si finaliza studiile si pregatirea în tara. Este putin probabil ca o persoana incapabila sa probeze competente si experienta semnificativa sa-si poata construi o cariera de succes în occident, mai cu seama pe o piata a muncii supusa la presiuni locale evidente. Resentimentele autohtonilor fata de muncitorii straini se explica în parte prin penuria de locuri de munca bine platite. Disponibilitatea angajatorilor occidentali fata de forta de munca « de import » e legata în principal de posibilitatea de a impune salarii mai mici pentru acelasi volum de munca. Munca fara forme legale (asa numita munca la negru) produce profituri suplimentare prin ocolirea platii taxelor legale catre stat. Toate acestea par argumente menite sa imprime fenomenului migrationist o singura directie. Costurile mai mici cu forta de munca se reflecta imediat la nivelul profiturilor astfel încât, în relatia angajat - angajator, se creeaza un acord tacit.
      Europa occidentala promite (si uneori chiar ofera) confort si belsug. Pentru cea mai mare parte dintre muncitorii români promisiunile occidentului nu se îndeplinesc niciodata. Si pentru aceasta dezamagire nu Europa e responsabila ci întreaga societate româneasca !
      Putem vorbi în primul rând de un deficit semnificativ de informare. Lipsa de transparenta a pietei muncii din tara si incapacitatea institutionala de a gestiona profesioist resursa umana e un prim factor de esec în domeniu. O politica educationala cu centrul de greutate în zona teoreticului si lipsa de flexibilitate a specializarilor a creat dezechilibre majore între domenii. Evolutia demografica nu e de natura sa încurajeze o viziune optimista asupra evolutiilor pe termen lung ale pietei muncii din România.
      Pe acest fond se impune o regândire atenta a stategiilor de stimulare a pietei muncii, o previzionare a evolutiilor locale si elaborarea unui set coerent de masuri. Potrivit principiului general acceptat ca resursa economica principala e resursa umana e firesc ca preocuparile în plan national pentru asigurarea bunei functionari a pietei muncii sa constituie o prioritate.


            [Adriana Borza, Centrul de Servicii pentru Cariera]

Cele mai noi joburi
Legislatie
 

Responsabil site: Borza Adriana

Design,Intretinere si Actualizare: Pop Alin


©2007-Centru de Servicii privind Cariera